E deja șapte dimineața. Și nu, nu știu asta pentru că mi-ar suna alarma, ci pentru că simt respirația câinelui fix în ceafă. Deși încă mai visam, mă trezesc de-a binelea, vrând-nevrând, atunci când Iancu începe să îmi lingă degetele de la mână.

La 07:05 sunt deja în picioare, imbrăcată de-a-ndoaselea, ciufulită și cu ochii mijiți. Câinele se tot învârte în jurul meu, bucuros că m-am ridicat din pat. Mă încalț cu ce nimeresc, îi pun zgarda și ieșim pe ușă.

Pe la 07:15 ne întoarcem în casă. Afară e cald ca-n cuptor și nici în apartament situația nu e mai roz, pentru că aerul condiționat de abia face față la gradele astea cu plus. Iancu e cu limba de-un cot pe afară și jur că și eu aș sta la fel dacă m-ar ajuta să mă răcoresc.

ofsparrows.tumblr.com

ofsparrows.tumblr.com

În 15 minute reușesc să încropesc un mic dejun pentru doi. Mâncăm pe fugă, în timp ce câinele stă în dreptul ușii de la bucătărie, cu ochii-n farfuriile noastre și bălește de zor.

– Iancu, degeaba faci circ. Știi că de abia la 9 e ora ta de masă.

Dar cu cine să te întețelegi că el tot hipnotizat de furculițele noastre rămâne.

S-a făcut deja 08:00. După ce am strâns masa, îmi deschid frumușel laptopul să-mi verific mailurile. Mă pun la punct cu taskurile pentru ziua în curs, mi le notez în agendă, apoi mă apuc de scris. Că deh, that’s my job.

La 09.00 îi dau și lui dobe să mănânce. Dar nu pentru că mi-aș fi amintit eu, pentru că de cele mai multe ori când lucrez, pierd noțiunea timpului, ci pentru că bălosul a venit foarte punctual și s-a așezat sub birou, la picioarele mele, cu botul pe mine și cu o față de flămând.

Reiau scrisul până aproape de ora prânzului. Atunci mă îmbrac să-l scot iar pe blanos pe afară. Deseori, îl duc la padocul din apropiere și stăm câte jumătate de oră, o oră. Aici ne consumăm energia și eu și el. Ba îl alerg eu, ba mă alergă el. Ne jucăm cu mingea și mă prefac uneori că el înțelege comanda „Aport”.

Pe la 13:00 suntem iar acasă, terorizați de căldură. Eu fac un duș să mă răcoresc și încerc să îl păcălesc și pe inamic să treacă în cadă că să-l curaț de tot praful pe care l-a adunat. Ahh..și de-ar fi treabă ușoară. Îl chem cu cel mai mieros glas în baie, dar parcă știe că am ceva planuri neortodoxe cu el. Așa ca se aruncă pe canapeaua lui și se face mic-mic. Atunci îl iau pe sus și-l arunc (grijuliu) în cadă.4b74ca5f071a8a8b633fe3d13c6f2ff9

Dar cum nu pot să-l țin în brațe pentru că depășește lejer 35 de kg, mai mult îl târâi. Oricum, șontâc-șontâc, reușesc să-l spăl și pe individ. Deși nu durează mai mult de 5 minute toată tărășenia cu dușul, Iancu stă în tot timpul ăsta încordat, parcă rugându-se în mintea lui să termin mai repede, sau măcar în loc de apa să curgă bobițe de mâncare.

La final, sare din cadă, se scutură cu foc, mă udă pe mine, stropește pereții, apoi fuge prin casă ca un apucat. Ba sare pe canapea, ba alergă după jucărie, ba vine la mine. Cert e că acum toată casa a plină de urme de lăbuțe.

10156161_1537316843169689_3145208297996346210_n

Încerc să dau cu mopul, iar Iancu vine în urma mea, curios de toate peticele alea ce par să formeze un pom pom. Așa că lasă iar urme. Mă las pagubașă, pentru că văd că toată munca mea e mai mult decât sisifică.

Se face vreo 13:30, iar eu pornesc spre piață. După ce termin eu de tocmit cu precupețele, mă întorc acasă cu sacoșile pline.

E deja 14:30 și eu verific dacă mâncarea este gata. În timpul ăsta îmi verific iar mailurile și caut rețețe pentru un desert mai ușor. Verific frigiderul și încropesc pe loc un pandișpan, ori fac niște bezele. De asemenea, mai bat și niste fructe în blender pentru un smoothie fresh.

Pe la 16:00 termin toată joaca de-a bucătăria și mă întorc la proiectele mele. Adica scris si citit, dar mai mult scris. Ah, cică e ușor să lucrezi de acasă, pentru că ai mai mult timp pentru tine…dar de unde.

6a00d8341c192953ef014e89f8b04c970d-800wi

În jurul orei 20:00, pregătesc iar masa pentru doi. Iar în timp ce noi povestim cum ne-a fost ziua, ca doi bătrânei, Iancu iar bălește pe sub masă și stă cu ochii pe noi. Că deh, poate ni se face milă și îi dăm și lui ceva.

La 21:00 mă trântesc pe canapea și deschid una din cele (cel puțin) șase cărți începute de pe noptieră. Și mă apuc să citesc până adorm. Dacă am noroc visez frumos până dimineața târziu, însă în 90% din cazuri mă trezesc tot cu Iancu respirându-mi în față. Și uite așa știu că am început o nouă zi.

Deși nu pare mult, zilnic fac destul de multă mișcare. Iar pentru o persoană care lucrează de acasă, sunt jumătate din timp pe drumuri. Iar dacă e să luăm în calcul și taskurile de spălatoreasă/bucătăreasă/dogsitter, no…mă mir că reușesc să duc la bun sfârșit planurile mele.

Însă, pentru a-mi îndeplini toate sarcinile și a mă menține fresh am câteva trucuri. Încerc să mănânc cât mai natural și să consum alimente proaspete. De altfel, pentru mă lupta cu căldura de peste zi, în afara ceaiurilor reci și a limonadelor, folosesc antiperspirantul Rexona.

Acest antiperspirant revoluționează prin tehnologia MotionSense. Astfel, în afara faptului că microparticulele componente mențin pielea uscată, acestea se sparg de fiecare dată când faci mișcare și eliberează un parfum plăcut. Prin urmare, chiar dacă sunt la laptop toată ziua, tastând cu sete, ori alerg cu Iancu pe afară, voi avea mereu senzația de prospețime, datorită acestei tehnologii unice și inovatoare.

Iar dacă ai impresia că mișcarea presupune să alergi cel puțin 10 km, află din infograficul realizat de Rexona că până și ridicarea telefonului de pe birou îți va antrena tot corpul. How cool is that?

Rexona_infografic-586x800

 Tu ce rutină ai și câtă mișcare faci zilnic?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *