Săptămâna trecută am fost destul de productivă, astfel că pe lângă job, am reușit să-mi fac timp mai mult de citit. Mai exact, am dat gata trei cărți. Însă, până la recenziile mai ample, mi-am zis să le menținez și aici, la sumar, că poate, cine știe, îți fac și ție chef de răsfoit.

1| Eu o să vorbește drăguț cândva, editura Publica

_DSC0217

Cartea asta m-a captat de la primele rânduri și m-a făcut să râd, fie că eram acasă cu Iancu, fie la metrou. Pe alocuri, Sedaris mi-a amintit nițel de Woody Allen, în sensul că a părut genul care se simte bine în centrul atenției și-i place să vorbească mult despre subiectele care-l pasionează.

De altfel, chiar și atunci când nu excelează într-o anumită activitate (de exemplu atunci când se chinuia să învețe franceza, lua lecții de chitară sau mergea la cabinetul logopedului) nu părea prea stingherit de asta, ba din contră, găsea mereu alternative pentru a se eschiva. Și toate sunt povestite cu mult umor, dar într-un stil care-i vine atât de natural lui Sedaris, încât de multe ori ești luat prin surprindere, pentru că nu îți dai seama dacă e vorba de o glumă sau pur și simplu ăla e modul de gândire al autorului.

2| Un an de studiu, editura Nemira

un an de studiu

Cu toate că nici măcar nu știam că titlul de față doar ce s-a lansat la Nemira, am avut prilejul să primesc imediat cartea. Iar după ce am citit despre Anne Wiazemsky faptul că a fost soția lui Godard, iar întreaga carte este un jurnal ce prezintă întâlnirea cu cineastul francez și o parte din evenimentele importante pe când aceasta studia (sau încerca) Filosofia, am devorat-o în mai puțin de 24 de ore.

Nu știu dacă Un an de studiu va fi și pe placul tău, însă dacă ești fan al noului val francez sau te interesează perioada de la sfârșitul anilor ’60 din Franța, atunci sunt destul de multe șanse să adori cartea.

Mi-a plăcut scriitura lui Anne pentru că nu a avut nimic de-a face cu romantismul ăla dulceag, ci a prezentat într-un mod natural povestea de iubire dintre ea și Godard în contextul evenimentelor din acea perioadă. Asta ca să nu mai spun despre autoare că este pe jumătate prințesă (din partea tatălui), nepoata unui mare scriitor (Francois Mauriac), actriță ( Chinezoaica, Weekend etc), realizatoare de filme documentare.

A, iar per total, am avut senzația că acest jurnal seamăna ca ton cu Adela a lui Garabet Ibrăileanu și puțin cu Lorelai-Teodoreanu.

3| Înainte să te cunosc, editura Litera

inainte sa te cunosc

Cu toate că nu sunt adepta cărților romance, am apucat să citesc cartea de față în weekend, tocmai pentru că aveam chef de ceva…light.

Deși povestea e plină de stereotipuri (el: bărbatul bogat, iubitor de sporturi extreme care are tetraplegie, ea: schimbă într-una joburi neînsemnate, ajunge să fie îngrijitoare lui, pac, pac, se îndrăgostesc)  și am anticipat în mare felul în care acțiunea se va desfășura, Jojo Moyes are un stil simpatic de a scrie.

În plus, cartea te face puțin să vrei să îți ieși din cochilie sau din zona ta de confort, pentru că ți se va reaminti constant că lucruri frumoase se întâmplă atunci când ești curajos.

Anyway, a fost o săptămână destul de productivă, dar momentan îmi concentrez atenția pe Sticletele, pentru că (după o mie de ani), mi-am făcut timp și pentru romanul asta care până acum e de-a dreptul fascinant. Și nu am des părerea asta despre o carte.

Tu ce-ai mai citit? Sau ce mai ai în plan?

 

0 thoughts on “Ce-am citit săptămâna trecută”

  1. In vacanta am citit Pedantul in bucatarie si Dansatoarea lui Degas. La prima am ras cu lacrimi (asocierea cu exactitatea lui my better half a potentat amuzamentul) si cea de-a doua mi-a placut (finalul nu a avut prea mare farmec si nu m-a surprins, dar pana acolo a fost interesanta). Tot atunci am inceput si Teoria norilor, dar merge greu si presimt ca o voi abandona la pagina 50, care e pragul psihlogic pentru o carte. Dupa ce am pierdut timpul fortandu-ma sa inaintez si sa termin niste carti prea laudate/faimoase/clasice, am stabilit nevoia unui prag dupa care am voie sa abandonez.

  2. Eu am citit în ultima săptămână 4 cărți:
    1) Musai list de Octavian Pantiș
    2) Spark Joy: An Illustrated Master Class on the Art of Organizing and Tidying Up de Marie Kondo
    3) Never Let Me Go de Kazuo Ishiguro
    4) NOS4A2 de Joe Hill

    Si acum citesc Quiet: The Power of Introverts in a World That Can’t Stop Talking de Susan Cain.

  3. “Un an de stidiu” imi face si mie cu ochiul:) cat despre “Sticletele”, pe mine m-a fermecat si am citit acesta carte de 2 ori. acum am inceput “Puritate” de Jonathan Franzen dar nu mi-am format inca o opinie. oricum, scrie incitant si e un roman muncit, captivant, care te atrage fara sa realizezi ca esti prins in intrigi si mistere – asa imi lasa mie impresia:)

  4. Eu acum citesc “Quiet” de Susan Cain. E o carte despre introverți şi introversiune (așa o fi în română? :)) ) și e foarte interesantă. Am pus ochii pe ea după ce am ascultat TED Talk-ul lui Susan Cain despre acel subiect.

  5. Am văzut poza cu prima carte menționată pe Instagram (cum se face că te urmăresc pe Insta și blogul mi-a scăpat? Nu sunt destul de atentă la detalii?:)) ) și mi-a stârnit curiozitatea. Yeey, am o carte în plus de citit, mersi! 🌹
    Îmi amintesc că ultima dată am citit pe jumătate Hoțul de cărți apoi am trecut la Fata din tren și Jucătorul. Alte chichițe romantice E ușor să te iubesc și următoarea E ușor să mă rănești (nu e chiar ceea ce pare, e puțin mai pe lângă stereotipuri) șiiii alte chichițe fantastice cum ar fi seria Half Life.
    Sincer nu știu dacă gusturile tale se învârt jurul acestora dar asta e, am aruncat monda!
    Acum trebuie să-ți răsfoiesc blogul să văd ce cărți ai mai citit!
    O zi faină!
    Hugs!

    1. Hehe, thanks for stopping by. Mersi de altfel pentru recomandari. De Hotul de carti stiu, la fel si Fata din tren, dar inca n-am ajuns la ele. Spor la citit ^_^!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *